sâmbătă, 16 decembrie 2017

Bec cu LED-uri pentru mașină

Durata de viață a becurilor cu incandescență folosite pentru luminile de poziție și pentru numărul de înmatriculare din spate e de 4-6 luni, la Dacia Logan. După această perioadă becurile se ard și trebuie schimbate.
Din cauză că nu prea le verific starea foarte des și nici nu îmi sar în ochi când se ard, de cele mai multe ori îmi dau seama că am o problemă cu ele ori înainte de a face ITP-ul, ori chiar în timpul ITP-ului. După câteva întâmplări de genul ăsta m-am învățat minte să am tot timpul la mine câteva becuri de rezervă. Deși eram pregătit pentru orice eventuală ardere a vreunui bec de poziție, nu-mi prea plăcea ideea de avea becuri consumabile.
Motivul principal pentru care aceste becuri se ard e temperatura ridicată la care ele funcționează. Temperatura asta face ca filamentul să se încingă și să emită lumină. Se pare că după un număr de cicli de încălzire și răcire, wolframul (materialul din care e făcut filamentul) se ”consumă”, ceea ce duce la inițial la subțiere, iar apoi la ruperea lui, și deci arderea becului.
Pe piață sunt deja foarte multe alternative mai bune la becurile clasice de poziție, cele mai frecvente fiind becurile cu LED-uri.
Deși prețul lor în magazin nu e foarte ridicat, m-am ambiționat să-mi confecționez un astfel de bec pentru luminarea numărului de înmatriculare. Eram curios cum o să lumineze și cât o să coste la final.
Am găsit leduri cu intensitate luminoasă ridicată (peste 12000 mcd) la ceva mai puțin de 1 leu bucata. Pe lângă LED-uri am mai avut nevoie de o rezistență de 300 ohmi, de o punte redesoare și de o bucățică de laminat dublu placat cu cupru de 0.6 mm grosime. Toate astea au fost mai puțin de 10 lei.
Primul pas a fost să decupez din placatul de cupru o bucată care va deveni ”piciorul” becului. Pentru ca totul să se potrivească, am folosit de becul vechi pe post de sablon pentru a face decupajul.
După decupare, plăcuța arată așa:
Am tăiat una din muchiile plăcuței la aproximativ 45 grade, pentru ca LED-urile să fie înclinate, făcând astfel ca cea mai mare parte din lumina emisă de ele să ajungă pe placa de înmatriculare. Mufa în care urmează să fie montat becul are două borne, așa că a trebuit sa scobesc un mic șanț pe ambele fețe ale plăcuței, care va separa borna pozitivă de ce-a negativă.
Pasul următor a fost să înfășor piciorușele punții redresoare, corespunzătoare întrărilor de curent alternativ în jurul bornelor pregătite de pe plăcuță. Motivul pentru care am ales să montez o punte redresoare la bec e că am vrut ca LED-urile să lumineze indiferent de polaritatea de la borne.
A urmat lipirea cu cositor a piciorușelor de plăcuța de cupru și scurtarea capetelor de pini. Rezultatul final arată așa:
A urmat apoi lipirea rezistenței și izolarea ei. Rezistența am montat-o pe pinul de plus al punții redresoare.
 
 









O dată finalizată partea asta m-am concentrat pe partea de legare a LED-urilor. LED-urile au fost înseriate și lipite în formă de evantai, ca să compenseze pentru ungiul de dispersie mic pe care îl au (30°).


După ce am pregătit LED-urile, am legat anodul la piciorușul rezistenței și catodul la piciorul punții redresoare. Pentru a proteja legăturile, am prins totul într-un tub termo-contractil, rezultatul fiind acesta:
Am măsurat curentul pe care îl consumă acest bec cu LED-uri comparativ cu becul vechi care era cu incandescență. Prin LED-uri trece un curent de aproximativ 18mA (~0.25W), în timp ce prin becul cu incendescență trec aproximativ 380mA (~5W).

Bec cu incadescență (poza de mai jos):
Bec cu LED-uri (poza de mai jos):
Testul pe mașină este promițător, mi se pare că becul cu LED-uri luminează ceva mai bine decât cel vechi cu incendescență.